O nouă piesă la care a colaborat și fratele meu Peter Zaad.
11 tehnologii mari ale Apple care au eşuat
OpenDoc (1992)
Apărută în 1992, OpenDoc a fost efortul de a schimba metafora de calculator complet – nu-i de mirare că a fost destinată eşecului. În locul unei experienţe-utilizator centrată pe aplicaţii, OpenDoc a creat un sistem unde miniaplicaţii contribuiau cu “părţi” la documente compuse din mai multe asemenea părţi. Porneşti cu un document gol apoi adaugi o “parte desenată”, o “parte audio”,şi o parte clip Web, spre exemplu. Dar OpenDoc folosea cantităţi masive de memorie şi putere de procesare pentru timpul său, fără a ţine cont de vasta schimbare de mentalitate necesară utilizatorilor şi dezvoltatorilor. Astăzi puteţi vedea aplicaţii gândite asemenea OpenDoc în modul cummedia integrată, applet-uri Java, şi aplicaţiile Web funcţionează împreună.
Cyberdog (1996)
Primul lovitură oficială primită de Apple în domeniul browserelor web; Cyberdog a fost prea ambiţios, parţial deoarece se presupunea a fi aplicaţia-amiral a flotei OpenDoc. Cyberdog includea un browser, un program ptr. e-mail, un cititor de ştiri Usenet, şi un program FTP. Mai degrabă decât listele de bookmark-uri convenţionale, utilizatorii erau încurajaţi să creeze “notebook-uri”, nişte super-documente asemenea paginilor web care încastrau conţinut web şi link-uri. Mult mai convenţionalul browser Safari pare să se descurce mai bine pe piaţă.
HyperCard (1987)
HyperCard nu a fost un eşec. Apărut în 1987, era o bază de date, un sistem hypertext, un program de prezentare, şi o platformă de dezvoltare software. Pentru milioane de utilizatori Mac, era introducerea lor în programare. Mi-am organizat colecţia de benzi desenate în HyperCard la vârsta de 14 ani; versiunea originală a celui mai bine vândut joc de aventură Myst a fost scrisă în HyperCard. Cea mai bună perioadă a programului a fost între 1987 şi 1990, dar a continuat până Steve Jobs a închis proiectul în 2000. Ideile din HyperCard s-au materializat în chestii ca HTML, JavaScript, AppleScript, Adobe Flash, şi wiki. Poate nu sunt toate descendente direct din el, dar HyperCard a fost primul.
Newton (1993)
Ah, Newton. Când a apărut în 1993, spuneam că va “face parte din viaţa noastră.” Şi nu a fost unic datorită riscului: Au fost destule computere care foloseau instrumente gen stilou electronic, apărute ulterior şi care ân final au eşuat (vă amintiţi AT&T EO?). Dar Newton poate fi văzut ca un înaintaş al iPhone, un produs mult mai popular. Şi Newton avea câteva inovaţii care încă sunt futuristice: Relaţiona automat diferite feluri de informaţie şi înţelegea interogări în limbaj natural. (Puteţi vedea un fel de conexiune relaţională în modul în care Gmail se oferă să localizeze pe hartă locaţiile din adresele de contact e-mail.)
PowerBook Duo 230 (1992)
MacBook Air al anului 1992, PowerBook Duo a fost unul din primele laptopuri ultraportabile. La 27,68 x 21,59 x 3,55 cm şi 18,59 kg, era mai subţire şi mai uşor la data lansării decât orice model al competitorilor excepţie făcând Gateway-ul motorizat cu un 286, Handbook. Duo aluneca într-un dock ca să atingă capabilităţi complete desktop; cel mai mare dock includea chiar şi sloturi de expansiune, un FPU, şi cache Level 2 pentru procesor! Dar Duo nu a captivat inimile consumatorilor în felul în care a făcut-o PowerBook-urile. Va reuşi MacBook Air acolo unde Duo a eşuat?
Mac G4 Cube (1999)
Un miracol al ingineriei, acest desktop în format mic PC a fost nominalizat în 2000 la un premiu PC Magazine Technical Excellence pentru performanţa de a îngrămădi un PC complet într-un cub de 20 cm. Cube însuşi nu a fost un învingător, dar a inaugurat întreaga piaţă de factor de formă redus pentru PCuri. Shuttle i-a urmat în anul următor cu SV24, iar Apple a revenit în 2005 cu Mac mini.
eWorld (1994)
Putea “AOL” să fie prescurtarea de la “Apple On Line?”. eWorld al Apple a fost îmbrăţişat ca un serviciu online uşor de utilizat, original dezvoltat de Apple şi AOL. Includea BBS (bulletin boards), servicii de suport tehnic, camere de chat, şi chiar, eventual un browser web – marfă serioasă pentru anul 1994. Dar CEO al Apple - Michael Spindler a decis să nu-i facă marketing sau reclamă, şi a impus preţuri mari. O versiune promisă de Windows nu a mai apărut. Cu doar câţiva subscriberi, eWorld îşi închide porţile în 1996. Avem încredere că MobileMe, noul serviciu online al Apple, se va descurca mult mai bine.
Macintosh TV (1993)
În 1993, idea de a urmări TV pe propriul PC era destul de neobişnuită. Macintosh TV era practic un artificiu, un Performa 520 Mac rulând System 7.1 cu un TV Sony inclus. Nu era o integrare reală între computer şi TV, iar subperformantul model Performa oricum nu era popular. Acest model a apărut când Apple scuipa zeci de modele Cu specificaţii şi numere de produse confuze, şi a dispărut de pe piaţă repejor. În zilele noastre, bineînţeles, privitul la TV pe calculator este considerat ceva absolut normal. (Apple TV pare a avea ceva mai mult succes, combinat cu serviciile de închiriere a filmelor online oferite de Apple)
Mac Quadra 610 DOS Compatible (1994)
Înainte de 2005, Apple şi Intel nu s-au întâlnit niciodată, corect? Inamici de moarte. Concurenţi pe viaţă. Greşit. Apple chiar a scos pe piaţă câteva Mac-uri cu coprocesoare Intel în anii întunecaţi după 1990; Quadra 610, lansat în februarie 1994, a fost primul. (Nu socotim produsele terţilor cu a fost MacCharlie, o unitate de coprocesare a Dayna Communications apărută tocmai în 1985.) Acest model împerechea unprocesor la 25-MHz Motorola 68040 cu un Intel 486SX-25 şi lăsa utilizatorii să schimbe între modurile Mac şi DOS – facilitate repetată 12 ani mai târziu de Boot Camp, fără un coprocesor.
Bandai Pippin (1996)
Mult ridiculizata consolă de jocuri a Apple, lansată în 1996, a fost o cutie de gaming şi multimedia conectată la internet care rula un sistem de operare PC, System 7 al Apple. Deci, da, putem argumenta că era un Xbox, sau un Apple TV în 1996. Dar tehnologia anilor 1996 nu era pregătită pentru idee; Pippin era scumpă şi lentă, iar oamenii nu au înţeles cu adevărat la ce folosea. Microsoft va reuşi cu prima consolă de jocuri bazată pe PC, conectată la net, Xbox, în 2001.
QuickTake 100 (1994)
Discutabil prima cameră digitală pentru consumatori în U.S., QuickTake 100 a avut un început straniu pentru Apple când a apărut în 1994; mai ales, compania nu avea nici o experienţă în domeniul foto. QuickTake la 749 dolari putea stoca 8 fotografii calitate VGA; era focalizată fix, şi nu avea zoom. Descărca imaginile pe Macuri – şi doar pe Macuri – printr-un cablu serial. Kodak, care au construit anterior camere digitale de calitate profesională, au intrat mai târziu pe piaţă şi au preluat-o, împreună cu alţi producători. Acesta a fost o lovitură timpurie pe piaţa consumatorilor de electronice pentru Apple, care a avut un mai mare succes ulterior cu iPod în 2001.
Cei de la Fundaţia Mozilla au o idee de promovare a noii versiuni Firefox 3 într-un mod original: vor să stabilească un record mondial pentru cele mai multe descărcări ale unui soft în 24 de ore.
Cum sunt un utilizator devotat al acestui browser, pe care îl folosesc în exclusivitate, m-am gândit să ajut la promovarea acestui eveniment scriind despre el pe acest blog.
Dacă vreţi să ajutaţi la stabilirea acestui nou record mondial, vă rog să vă înregistraţi la adresa: http://www.spreadfirefox.com//en-US/worldrecord.




















